REFLEXUL DAT
DE LUMÂNARE
Gigel are cinci ani şi la
fiecare aniversare a lui, părinţii dau petrecere. Evident, cu tort şi lumânări.
Şi evident, lui Gigel i se spune : „Pune-ţi o dorinţă şi suflă în lumânări”.
Iar Gigel crede că de fiecare dată când vede o lumânare aprinsă, trebuie să-şi
pună o dorinţă şi să sufle în lumânare până când se
stinge.
Aşa a procedat Gigel, când
părinţii l-au dus la Biserică,
unde Gigel şi-a pus multe dorinţe, căci erau multe lumânări. Dar
părintele cred că s-a supărat un pic. De asemenea, săptămâna trecută, la o
înmormântare, Gigel a fost bucuros când a văzut lumânările. Nimeni nu l-a putut
opri să-şi pună dorinţe.
Aseară s-a întâmplat iar
ceva. Gigel a căzut şi s-a lovit la frunte. Părinţii l-au dus urgent la medic.
Au intrat în cabinet şi ca la comandă, tocmai când medicul se pregătea să-i
vadă fruntea, s-a oprit energia electrică. Medicul a aprins o lumânare şi a
apropiat-o de fruntea lui Gigel. Iar Gigel şi-a pus o dorinţă şi a
suflat în
lumânare.
(Schiţă extrasă din volumul „Unde nu-i cap, paloşul nu-l taie”, autor
Gabriela Morar).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu